dimanche 1 juillet 2007

" PAR TÈ "

" Eccu un testu ch'aghju scrittu pà a memoria di u me missiavu , incaminatu tempi fà in la so ultima muntagnera "



Sarru l’occhji un mumentu
E ti ne si digià andatu
Cumu pulvara in u ventu
In u celu sè cuddatu
Senza pinsà un mumentu
A cio chi ai lasciatu


U
to locu tantu amatu
Accantu a la to ghjenti
Induva ai suminatu
Tanti stondi è ramenti
Ricordi di un’passatu
Paroli di un’prisenti


Par tè mi voddu ricurdà
Cio chi fù la to vita
U to chjassu u to campà
A to passioni ardita
Ch’in mè sempri brillarà
Cum’un alba infinita


U PASTORI BUNIFAZINCU

6 commentaires:

Anonyme a dit…

Ci vularia chè tu mi dissi com'è tu facci par scriva i to puisii o amicu. Mi piaccini mondi i to filari, sentini sempri u nosciu muscu, ùn ci hè primura. Mi pari chè tu ti sè missu à andà in u fondu di a to mimoria, chè tu ti sè missu à circà a petra chè no circhemu tutti. Fighjula bè in i to mani, forza a petra l'ha trova.

U pastori sartinesu

Ghjuvan'Federiccu a dit…

Socu cuntentu di veda , chi ti piacenu i me simplici testi .
Ci voli a sapè ch'eu scrivu pà u piaceri , u piaceri di sparta un tempu ch'un hè piu , ramenti ,penseri, tuttu cio chi mi passa pà u capu ...

Dunqui quandu si scrivi incu u piaceri i testi escienu vulinteri.
Tandu l'aghju detta in u principiu di u me situ

"L'Omu chì saperà, incù garbu è tradizioni, custruiscia una lea, frà u so cori è a so menti, discitendu u so spiritu da u bughju di l’ignuranza , si puderà chjamà: « Pueta » "

Eccu cumu a vedu eu , un so ancu pueta , ma cercu di fà tuttu pà diventalu un ghjornu.

Ti ringraziu pà la to prisenza .
Avvedaci è à ringraziati o cumpagnu.

Soca ci scuntreremu un ghjornu in issi rughjoni prufumati .

U PASTORI BUNIFAZINCU

Anonyme a dit…

Caru pueta

Quandu u scrittu hè parolla
Ch'ella ci participeghja,
Natà quì ùnn hè più sola
Per un populu ch'ùn si piega,
Vene una musa versu noi
È le so rime sò per voi.

Da core

GHJANPA

Anonyme a dit…

Ascoltami amicu bunifazincu, essa pueta ùn hè un'affari di vulè, di pudè o di fantisia. Un si sciuara micca. Ugnunu po duvintà cio ch'iddu voli a forza di vulinta, di travaddu è di aiutu.Quissa hè sicura. Ci so i scoli, ci so i prufissori attalinzati chi fà d'un sameronu un struitinu ma ti possu di ch'ùn hè vera par a puisia. Si nasci pueta, hè una manera d'essa, di senta a vita è a morti, hè una manera di veda è di tucca, di parlà è di senta. Un ci hè bisogna d'essa urguliosi quand'eddu si scriva una bedda puisia parchi sta puisia ùn hè di no.
Mi diciarè: Ma allora di quali hè ?.

Un socu micca, ma ùn ci pudemu micca fà roba noscia cio chi no veni d'altro. Un saremu mai chè messaghjeri ...Hè a noscia sorti. Un hè micca un castigu, ùn hè micca una goia, hè un fattu . Stu fattu hè u nosciu fiatu.

Fighjula bè, ascolta bè cio chè tu dici è vidarè chè cio chi ti veni ti veni d'altri loca. Sti loca so a to patria di tutta iternità. Qui ùn faci chè passà.

A bona notti o cumpà

Anonyme a dit…

Ton frere :

magnificu testu

Anonyme a dit…

Claire :

Je fais faire honte de parler en français mais tant pis : j'aime beaucoup ce texte!